Un acord de mediu refuzat poate bloca realizarea unei investiții înainte ca proiectul să ajungă în etapa efectivă de construire sau dezvoltare. În alte situații, problema nu este un refuz expres, ci prelungirea procedurii, solicitarea unor completări succesive sau apariția unor impedimente care afectează calendarul proiectului.
Într-o asemenea situație trebuie analizate rapid etapa exactă a procedurii, motivele invocate de autoritatea competentă, documentația depusă și remediile administrative sau judiciare disponibile investitorului.
Legea nr. 292/2018 reglementează procedura evaluării impactului asupra mediului și permite contestarea, în condițiile prevăzute de lege, a actelor, deciziilor și anumitor omisiuni ale autorităților competente.
Ce este acordul de mediu?
Acordul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului prin care sunt stabilite condițiile și măsurile de protecție a mediului ce trebuie respectate pentru realizarea unui proiect.
Pentru proiectele care intră sub incidența Legii nr. 292/2018, evaluarea impactului asupra mediului se desfășoară înaintea aprobării de dezvoltare și poate implica, în funcție de caracteristicile proiectului:
- analiza impactului potențial asupra mediului;
- participarea autorităților cu atribuții relevante;
- consultarea publicului;
- evaluări privind biodiversitatea și ariile naturale protejate;
- analiza impactului asupra corpurilor de apă, atunci când este cazul;
- solicitarea și analizarea unor studii sau informații tehnice suplimentare.
Pentru un proiect important, problemele apărute în această procedură pot afecta direct autorizarea, finanțarea și calendarul investiției.
Când poate fi refuzat acordul de mediu?
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului nu garantează emiterea acordului.
În funcție de rezultatul evaluării și de situația concretă a proiectului, autoritatea competentă poate emite acordul de mediu sau poate adopta o decizie de respingere a solicitării.
O asemenea decizie trebuie analizată prin raportare la:
- motivele concrete invocate de autoritate;
- normele juridice aplicate;
- documentația și studiile depuse de titular;
- punctele de vedere formulate de celelalte autorități implicate;
- eventualele completări solicitate;
- observațiile formulate în cadrul procedurii de participare a publicului;
- situația tehnică și juridică particulară a proiectului.
Simplul dezacord al investitorului cu soluția autorității nu este suficient. Pentru o contestare eficientă trebuie identificate motive concrete de nelegalitate procedurală sau substanțială.
Decizia de respingere trebuie motivată?
Da.
În cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului trebuie să poată fi identificate motivele și argumentele care au stat la baza soluției adoptate de autoritate.
Motivarea este esențială pentru a putea verifica dacă autoritatea:
- a analizat documentația relevantă;
- a aplicat corect normele incidente;
- a luat în considerare studiile și informațiile depuse;
- a respectat etapele procedurale;
- și-a exercitat competența în limitele stabilite de lege;
- a fundamentat concluzia adoptată în raport cu situația concretă a proiectului.
O motivare insuficientă sau o concluzie care nu rezultă în mod coerent din documentația administrativă poate deveni relevantă în cadrul controlului de legalitate.
Cum se contestă un acord de mediu refuzat?
Legea nr. 292/2018 conține reguli speciale privind accesul la justiție.
Persoana care face parte din publicul interesat sau care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim poate ataca în fața instanței de contencios administrativ, din punct de vedere procedural sau substanțial, actele, deciziile sau omisiunile autorității competente care intră în domeniul reglementat de lege.
Înainte de sesizarea instanței trebuie însă analizată și parcursă procedura prealabilă specială prevăzută de art. 22 din Legea nr. 292/2018.
Solicitarea de revocare, în tot sau în parte, a deciziei trebuie înregistrată la autoritatea emitentă sau, după caz, la autoritatea ierarhic superioară în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoștința publicului a deciziei.
Autoritatea emitentă are obligația de a răspunde plângerii prealabile în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia.
Aceste termene sunt importante și trebuie diferențiate de celelalte termene aplicabile ulterior în contenciosul administrativ.
Ce poate fi analizat într-un litigiu?
Controlul judiciar poate privi atât aspecte procedurale, cât și aspecte substanțiale.
În funcție de situația concretă, pot deveni relevante:
- competența autorității;
- respectarea etapelor procedurale;
- respectarea cerințelor privind participarea publicului;
- conținutul și motivarea deciziei;
- modul de analiză a documentației și studiilor de specialitate;
- solicitările de informații sau completări adresate titularului;
- punctele de vedere ale autorităților implicate;
- concordanța dintre situația de fapt și concluziile administrative;
- eventuala depășire a limitelor competenței sau existența unui exces de putere.
În cazul unui proiect complex, componenta juridică nu poate fi desprinsă complet de documentația tehnică. Strategia procesuală trebuie construită în coordonare cu specialiștii care cunosc proiectul și studiile depuse în procedura de mediu.
Ce se întâmplă dacă procedura acordului de mediu este blocată?
Nu orice procedură care durează mai mult decât anticipa investitorul reprezintă automat o întârziere nelegală.
Legea nr. 292/2018 și procedura din Anexa nr. 5 stabilesc termene diferite pentru etapele succesive ale evaluării, iar acestea pot depinde inclusiv de momentul la care titularul a furnizat toate informațiile solicitate.
În urma modificărilor legislative din martie 2026, procedura prevăzută în Anexa nr. 5 stabilește, pentru decizia etapei de încadrare și în condițiile prevăzute acolo, un termen de cel mult 60 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare din partea titularului, cu excepția proiectelor cu impact transfrontalier.
Acest termen nu reprezintă termenul general pentru emiterea acordului de mediu.
Procedura completă poate presupune mai multe etape, documente, consultări și evaluări distincte.
De aceea, înainte de formularea unui demers privind întârzierea autorității trebuie verificat:
- în ce etapă se află proiectul;
- dacă documentația este completă;
- ce informații suplimentare au fost solicitate;
- care este termenul aplicabil etapei respective;
- dacă există motive legale pentru prelungirea procedurii;
- dacă întârzierea este imputabilă autorității sau completării documentației de către titular.
Poate fi contestată lipsa unei decizii?
În anumite condiții, da.
Legea nr. 292/2018 permite controlul judiciar inclusiv asupra anumitor omisiuni ale autorității competente.
Există însă o regulă procedurală importantă: actele sau omisiunile autorității care fac obiectul participării publicului se atacă, potrivit art. 21 alin. (3), odată cu decizia etapei de încadrare, acordul de mediu sau decizia de respingere a acordului, respectiv cu aprobarea de dezvoltare ori decizia de respingere a acesteia, după caz.
Separat, Legea nr. 554/2004 reglementează situațiile de refuz nejustificat sau nesoluționare în termenul legal a unei cereri.
Prin urmare, nu orice întârziere sau omisiune apărută pe parcursul procedurii poate fi atacată automat printr-o acțiune separată. Natura actului sau a omisiunii, etapa procedurală și remediul disponibil trebuie analizate concret.
Poate instanța obliga autoritatea să soluționeze situația?
În contencios administrativ, instanța poate, în condițiile Legii nr. 554/2004, să dispună anularea unui act administrativ și, atunci când condițiile legale sunt îndeplinite, poate obliga autoritatea să emită un act, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Aceasta nu înseamnă însă că instanța se substituie automat autorității în evaluările tehnice sau în exercitarea competențelor care presupun o apreciere administrativă prevăzută de lege.
Obiectul acțiunii trebuie stabilit în funcție de natura refuzului, etapa procedurii și limitele competenței autorității.
Ce documente trebuie analizate?
Pentru stabilirea strategiei juridice pot fi relevante, în funcție de etapa proiectului:
- solicitarea de emitere a acordului de mediu;
- certificatul de urbanism;
- memoriul de prezentare;
- decizia etapei de evaluare inițială;
- decizia etapei de încadrare;
- raportul privind impactul asupra mediului;
- studiile și evaluările tehnice relevante;
- solicitările de completări formulate de autoritate;
- răspunsurile și documentele depuse de titular;
- punctele de vedere ale autorităților implicate;
- documentele rezultate din activitatea comisiei de analiză tehnică;
- observațiile formulate în cadrul participării publicului;
- decizia de respingere;
- întreaga corespondență purtată în cadrul procedurii.
În cazul proiectelor de investiții, analiza juridică trebuie realizată în coordonare cu documentația tehnică și cu specialiștii implicați în procedura de evaluare.
Cum poate asista MICULA?
MICULA oferă consultanță, asistență și reprezentare juridică investitorilor și operatorilor economici în procedurile și litigiile privind acordurile de mediu și evaluarea impactului asupra mediului.
Asistența poate include:
- analiza juridică a deciziei de respingere;
- verificarea procedurii urmate de autoritatea competentă;
- analiza termenelor și a eventualelor întârzieri;
- formularea plângerii prealabile;
- asistență și reprezentare în relația cu autoritățile;
- contestarea deciziei în contencios administrativ;
- analiza refuzurilor sau omisiunilor autorității;
- coordonarea strategiei juridice cu experții și consultanții tehnici ai proiectului.
În cât timp trebuie contestată decizia de respingere a acordului de mediu?
În cadrul procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 292/2018, solicitarea prealabilă de revocare a deciziei trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii deciziei la cunoștința publicului.
Termenul și condițiile pentru sesizarea ulterioară a instanței trebuie stabilite în raport cu Legea nr. 554/2004 și cu situația procedurală concretă.
Termenul de 60 de zile înseamnă că acordul de mediu trebuie emis în 60 de zile?
Nu.
Termenul de 60 de zile introdus în procedura din Anexa nr. 5 la Legea nr. 292/2018 privește decizia etapei de încadrare, în condițiile prevăzute de acea procedură, și nu întregul proces de emitere a acordului de mediu.
Procedura completă poate cuprinde mai multe etape și termene distincte.
Poate fi contestată orice decizie luată în timpul procedurii?
Nu trebuie presupus automat acest lucru.
Legea nr. 292/2018 stabilește un regim procedural special pentru actele și omisiunile care fac obiectul participării publicului, acestea fiind atacate în condițiile prevăzute de art. 21 și 22 și, în anumite situații, împreună cu actele finale indicate de lege.
Natura fiecărui document trebuie stabilită înainte de formularea unei acțiuni.
Acordul de mediu a fost refuzat sau proiectul este blocat?
Pentru o investiție importantă, o decizie nefavorabilă sau o întârziere în procedura de mediu poate afecta întregul calendar al proiectului.
Documentația, corespondența cu autoritatea și istoricul complet al procedurii trebuie analizate înainte de stabilirea strategiei administrative și judiciare.
MICULA oferă consultanță, asistență și reprezentare juridică investitorilor și companiilor în proceduri și litigii de dreptul mediului la nivel național.
Telefon: 0767 182 387
E-mail: contact@micula.eu
Cadru legal relevant
- Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare;
- OUG nr. 17/2026, în ceea ce privește modificările recente ale unor termene procedurale;
- OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.